Directiva Europeană: Companiile în dificultate vor putea să se redreseze într-un timp mai scurt cu ajutorul unui plan adaptat contextului lor. Proiectul de lege în domeniul prevenției și restructurării a finalizat cu succes etapa de consultare publică

Proiectul de lege care va crea cadre de redresare îmbunătățite pentru companii a ieșit din dezbatere publică, va merge mai departe la comisiile de specialitate ale ministerelor pentru avizare, iar ulterior va fi transmis spre aprobare către Guvern și Parlament.

CITR, consultant expert în consorțiul selectat de Comisia Europeană pentru implementarea Directivei UE nr. 2019/1023 în domeniul prevenției și restructurării, anunță publicarea pe site-ul Ministerului Justiției, ca urmare a finalizării cu succes a etapei de consultare publică a proiectului de lege care vizează îmbunătățirea soluțiilor de redresare pentru companii.

Conform expunerii de motive a Directivei, în lipsa unor măsuri de prevenție adecvate mediului de afaceri, peste 200.000 de companii ies anual din economie la nivel european, ceea ce conduce la pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă. În România, jumătate din cele aproximativ 30.000 de companii cu impact în economie se aflau deja în dificultate încă dinainte de pandemie, iar un sfert dintre acestea au atins pragul insolvenței, fără a fi încercat să acceseze o procedură de restructurare. În lipsa unei culturi a prevenției în business, anul trecut au intrat în insolvență 5.694 de companii la nivel național, dintre care 80 de companii de impact.

“Transpunerea Directivei Europene în legislația românească este o oportunitate pentru redresarea companiilor, dar care vine și cu responsabilitate pentru noi, cei care avem un rol cheie în domeniul insolvenței și restructurării din România. Este în puterea noastră să schimbăm modul în care restructurarea, pre-insolvența și insolvența sunt percepute, și transformate din stigmat, în normalitate. În același timp, ne bucură implicarea stakeholderilor în consultarea publică, demonstrând necesitatea noului cadru legislativ atât pentru companii și specialiști, cât și pentru comunitățile din jurul lor.” a declarat Vasile Godîncă-Herlea, Managing Partner CITR și Președinte UNPIR Filiala Cluj.

În urma acestei etape proiectului inițial i-au fost aduse câteva modificări, dintre care cele mai importante sunt:

1. Abordarea în funcție de contextul fiecărei companii, de gradul de dificultate. Prezumțiile dificultății unei companii, inițial propuse ca o condiție de accesare a restructurării, au fost înlocuite cu o analiză și un raport privind starea sa de dificultate. Astfel, companiile vor putea accesa aceste proceduri în funcție de specificul dificultății fiecăreia pentru a putea beneficia de un proces adaptat de restructurare.
2. Eficientizarea procedurilor de restructurare. Au fost clarificate textele inițiale referitoare la contestațiile din procedură, astfel încât prevederile să fie mai lămuritoare, atât pentru companiile în dificultate, creditori, cât și pentru cei care vor aplica legea, anume: practicieni în insolvență, judecători, avocați. Chiar dacă sunt formulate contestații, planul poate fi pus în aplicare, iar în paralel toate criticile părților implicate vor fi analizate de o instanță.
3. Eficientizarea procesului de transmitere a documentelor prin intermediul instanței.

Prevederile referitoare la transmiterea documentelor între părțile implicate în planul de restructurare au fost modificate, astfel încât circuitul de comunicare al documentelor să fie mai eficient și să fie comunicat direct de părți. Astfel, vor fi aplicate sancțiuni pentru netransmiterea la timp a apelului, contestațiilor, întâmpinărilor sau probatoriului către părțile cu interese contrare.

4. Protecția creditorilor și echilibrul între drepturile acestora și protecția debitorului.

Pentru protecția creditorilor, au fost introduse elemente de control care să limiteze libertatea de decizie a companiei în stabilirea creanțelor care nu vor fi afectate de măsurile de restructurare. Această modificare a fost introdusă pentru a evita folosirea în mod  abuziv a acestei posibilități de restructurare prevăzute de Directiva Europeană. De asemenea, creditorii pot contesta unele măsuri propuse de companii în planurile de restructurare, în cazul în care le-ar afecta drepturile și pot cere lămuriri cu privire la viabilitatea măsurilor de redresare propuse.

În procesul de transpunere, CITR, în calitate de consultant în consorțiul selectat de Comisia Europeană în cadrul Proiectului, a purtat discuții cu autoritățile naționale, inclusiv cele fiscale, cu UNPIR (Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență), INPPI (organul de pregătire profesională a practicienilor în insolvență), profesioniști ai dreptului insolvenței (practicieni în insolvență, judecători sindici, avocați), mediul bancar și mediul de afaceri, astfel încât prevederile deja existente în legislație să fie răspundă tuturor nevoilor. Ulterior, proiectul de lege s-a aflat în dezbatere publică începând cu data de 19 martie, orice persoană interesată având posibilitatea transmiterii de observații cu privire la conținutul proiectului către Ministerul Justiției.  Etapa a fost finalizată prin publicarea pe site-ul Ministerului Justiției a variantei revizuite.

În perioada dezbaterii publice, au fost transmise recomandări din partea corpurilor profesionale (practicieni în insolvență, evaluatori, notari, executori judecătorești, judecători sindici, etc), Asociația Română a Băncilor, Consiliul Patronatelor Bancare din România, Uniunea Națională a Practicienilor în Insolvență din România (UNPIR), Institutul Național de Pregătire a Practicienilor în Insolvență (INPPI), Turnaround Management Association România, Camera Notarilor Publici Din România, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești Din România, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR), AMCHAM, Asociația Română a Constructorilor de Autostrăzi, Romanian Business Leaders, ANAF și Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului.

Toate recomandările au fost temeinic analizate, adaptate și înglobate în textul propus în dezbatere publică în conformitate cu spiritul Directivei și cu direcțiile stabilite prin proiectul inițial. Având în vedere contextul economic și necesitatea ca aceste prevederi să fie adoptate cât mai repede, echipa de proiect a depus toate eforturile pentru a se asigura că mediul de afaceri va putea beneficia în timp util de acest sprijin.

Transpunerea Directivei Europene privind insolvența și restructurarea în România reprezintă, pe lângă actualizarea legislației, șansa salvării companiilor de la primele semne de dificultate. În plus, noua abordare în materia procedurilor de prevenire a insolvenței are scopul, dar și menirea de schimbare a mindsetului din businessul românesc, punând accentul pe prevenție și negociere în afaceri.