Despre restructurare de business, în 2021

De multe ori cuvântul restructurare este încă înțeles greșit în mediul de afaceri românesc, fiind asociat cu reducerea numărului de locuri de muncă. Însă restructurarea, așa cum este aplicată de CITR și în sensul noii Directive Europene în domeniu face referire la aplicarea mecanismelor de prevenție în business. Pe lângă asta, restructurarea poate însemna și reorientare, reproiectarea totală sau parțială a activității companiei în vederea menținerii sau consolidării unui avantaj pe piață. Restructurarea este un proces dinamic, care utilizează seturi de instrumente care au ca scop precis depășirea dificultăților apărute în diferite procese și etape din viața unui business.

Procesul de restructurare este o reacție de apărare în fața dificultăților din viața unei companii, întrucât are ca scop minimizarea pierderilor suferite și restabilirea creșterii și eficientizării activității economice. Odată intrate în proces de restructurare, companiile fac demersuri pentru eficientizarea liniilor de business, pentru identificarea activităților care produc pierderi, se propun soluții pentru modificarea structurii și a compoziției activelor și/sau pasivelor, dacă este cazul, sunt posibile chiar reduceri ale datoriilor și obținerea de finanțări. Restructurarea poate implica modificări cooperative, operaționale și/sau financiare.

Conform definiției regăsite chiar în Recomandările Comisiei Europene, Noua Abordare a Eșecului Afacerii și Insolvența din 12 martie 2014, Articolul II. 5 (b), restructurarea înseamnă schimbarea compoziției, condițiilor sau a structurii activelor și datoriilor unei companii, sau o combinație a acestor elemente, în scopul de a continua în tot sau în parte activitatea acesteia – principiul celei de-a doua șanse acordată debitorului onest, regăsit și în Directiva 2019/1023 privind restructurarea și insolvența.

Acțiunea la timp și prevenția pregătesc companiile pentru provocările lui 2021

Ce este cu adevărat valoros la conceptul de restructurare este că dacă dificultățile companiei sunt sesizate foarte devreme, dacă managementul companiei apelează la specialiști pentru diagnoză și construirea unor soluții adecvate, restructurarea este o oportunitate de revigorare a companiei, de salvare a locurilor de muncă, ba chiar de creare de noi locuri de muncă.

Iar aici rolul practicianului în insolvență, care este expert în management de criză și restructurare, este esențial pentru redresare. Prin expertiza lor, practicienii în insolvență identifică rapid cauzele dificultății, dar și principalele măsuri care pot fi luate rapid pentru a pune compania la adăpost. Pe baza raportului de cauze inițial, următorul pas în redresare îl reprezintă realizarea planului de restructurare a datoriilor și de maximizare a recuperării creanțelor de către creditori.

Rolul practicianului în insolvență – expertiză și implicare în restructurarea companiilor

Procedurile actuale de prevenire a insolvenței – mandatul ad-hoc și concordatul preventiv, dar și cele de insolvență, implică practicianul în insolvență ca reprezentant al procedurii, ca garant al aplicării pașilor procedurali în vederea restructurării/reorganizării judiciare sau a lichidării, atunci când nu mai există șanse de redresare. Acesta este implicat în viața de zi cu zi a companiei și conlucrează împreună cu managementul companiei în luarea celor mai importante decizii pentru salvarea companiei și maximizarea gradului de recuperare a creanțelor. Concret, practicianul este prezent în procesul decizional, verifică plăți, contracte, este implicat în identificarea de noi surse de cash și chiar și în recuperarea creanțelor în beneficiul companiei.

Practicianul în insolvență este implicat activ în procesul de redactarea a planurilor de restructurare sau de reorganizare judiciară, în multe cazuri le elaborează chiar el - elaborând/verificând fluxurile de numerar, bugetul de venituri și cheltuieli previzionat pentru plata creanțelor, propune soluții de optimizare a afacerii, strategii de valorificare a unor active.

Activitatea practicianului înseamnă și operațiuni de gestionare a patrimoniului companiei, încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor și renunțarea la garanții reale reprezintă doar o parte dintre activitățile pe care un practician în insolvență le poate avea în cadrul procedurilor. ceea ce îl califică ca fiind un bun cunoscător de business, cu un accentuat rol managerial, dar și de specialist economic.

Restructurarea de business și Directiva Europeană

Conform lucrării Comisiei Europe din 2016, Early restructuring and a second chance for entrepreneurs, unul din doi europeni (49%) a declarat că nu va începe o afacere din cauza fricii de eșec, rezultatul fiind legat de frica de stigmat social și de incapacitatea de a achita datoriile, care este mai răspândită în Europa decât în ​​alte părți ale lumii.

În 2019, Directiva UE nr. 2019/1023 a invitat statele membre să introducă în legislațiile lor proceduri preventive supravegheate de instanță. Argumentul oportunității introducerii acestor proceduri ori al îmbunătățirii lor, acolo unde existau deja, este că abordarea timpurie a dificultăților financiare conduce la șanse mai mari de supraviețuire a businessului.

Chiar dacă nu există încă o rată exactă de diferențiere între succesul redresării unei societății prin prisma procedurilor de restructurare preventive față de cele de insolvență, este unanim acceptat că există o mai mare eficiență în cadrul celor dintâi pentru continuarea businessului.

În majoritatea statelor rolul edificator în restructurare este acordat practicienilor în insolvență, tocmai din prisma atribuțiilor complexe, între care și cele enumerate anterior, pe care aceștia le întreprind în cadrul procedurilor de insolvență și restructurare, în special în baza experienței dobândite de aceștia în conducerea afacerilor în distress.