• 43% dintre europeni nu ar deschide o afacere de teama eșecului
• 3 milioane de noi locuri de muncă ar putea fi create prin acordarea celei de-a doua șanse, conform analizelor UE
• Directiva urmărește eficientizarea cadrului legal de restructurare timpurie, cu impact și asupra îmbunătățirii procedurii concordatului preventiv în România 

București, 1 aprilie 2019 – Parlamentul European a votat pe 28 martie rezoluția legislativă referitoare la propunerea de Directivă privind cadrele de restructurare preventivă, a doua șansă și măsurile de sporire a eficienței procedurilor de restructurare, insolvență și remitere de datorie și de modificare a Directivei 2012/30/UE pentru promovarea soluțiilor de insolvență și preinsolvență pentru salvarea companiilor europene aflate în dificultate.

Prin noile reglementări, UE își propune să stimuleze reluarea activității economice a acelora care s-au confruntat cu dificultăți și să diminueze stigmatul eșecului. Directiva are ca principal obiectiv crearea unei culturi a salvării la nivel european, care, pe lângă beneficiile pentru mediul de afaceri și economie, relevă și efecte sociale pozitive. Totodată, directiva urmărește să creeze premisele pentru eficientizarea cadrului de restructurare preventivă, a cadrului pentru a doua șansă în business și să încurajeze promovarea unor măsuri calitative prin care procedurile insolvenței să devină mai eficiente prin reducerea duratei și a costurilor lor.

Amendamentele votate în Parlamentul European pun accentul pe protecția salariaților, considerați a fi o categorie vulnerabilă care ar trebui să beneficieze de un tratament preferențial. În egală măsură, se încurajează asigurarea protecției întreprinderilor mici și mijlocii care, deși ajung mult mai ușor în stare de dificultate financiară, nu dispun de resursele necesare pentru a apela la cadre de restructurare preventivă și astfel sfârșesc deseori într-o procedură de lichidare. Se vorbește în acest context și despre dezvoltarea unor instrumente de avertizare timpurie capabile să detecteze și să semnaleze circumstanțele susceptibile să conducă la starea de insolvență.

Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR: „Prin directivă, UE vine în sprijinul companiilor care se confruntă cu dificultăți, încurajând adaptarea procedurilor de insolvență și preinsolvență la nevoile mediului de afaceri, în vederea creșterii gradului de restructurare timpurie și pentru a preveni ieșirea acestora din circuitul economic. Este o măsură benefică atât pentru companie, cât și pentru partenerii de business, cifrele Băncii Mondiale arătând că rata de recuperare a creanțelor este mai mare în economiile în care restructurarea este procedura cel mai des întâlnită.”

Conform expunerii de motive prezentate în textul inițial al propunerii de directivă, 43% dintre europeni nu ar demara o afacere de teama eșecului, iar jumătate din societățile înființate supraviețuiesc mai puțin de cinci ani. Ba mai mult, se estimează că 600 de firme europene intră în faliment în fiecare zi, 200.000 de firme ieșind anual din economie. 3 milioane de noi locuri de muncă ar putea fi create prin acordarea celei de-a doua șanse, conform analizelor UE.

Care este situația României?

Dacă în ceea ce privește procedurile de insolvență situația este clară pentru România, noi având una dintre cele mai moderne legislații din Europa conform Băncii Mondiale, la capitolul preinsolvență lucrurile stau diferit. Din cele cinci măsuri principale ale directivei, România mai are de armonizat patru, una dintre măsuri fiind implementată parțial.

„Procedurile de preinsolvență au mai fost aplicate cu succes în România în perioada interbelică, când în ciuda barierelor de comunicare specifice vremii, în nouă ani au fost deschise 9127 de proceduri de concordat preventiv, iar alte câteva mii au fost închise cu succes. Reintrodusă în legislație în 2010, într-un climat macroeconomic dificil, procedura nu a avut același succes până la acest moment. Este nevoie tot mai mult de o revigorare a cadrului legislativ românesc în domeniul preinsolvenței, iar noua directivă ne confirmă acest lucru. Nu doar în context național, ci la nivelul întregii Europe este important să creăm un mediu care să încurajeze accesarea măsurilor de preinsolvență de către companiile în stadii incipiente de dificultate.” menționează  CEO-ul CITR.

Principalele măsuri din cadrul directivei cuprind: protecția sporită a drepturilor salariaților și în procedura preinsolvenței, tratarea creditorilor în mod separat, conform drepturilor lor, protejarea companiilor de denunțarea contractelor de către creditori în timpul procedurii, suspendarea temporară a executării silite, stimularea finanțărilor prin acordarea unei superpriorități în cazul deschiderii unei proceduri ulterioare.

„Suntem convinși de faptul că, în contextul european, concordatul preventiv poate fi o soluție viabilă de redresare a companiilor în dificultate, în condițiile în care acestea îl accesează din timp.” a concluzionat CEO-ul CITR.

Următoarea etapă după votul în Parlamentul European este aprobarea directivei de către Consiliul Uniunii Europene. După aprobarea de către Consiliul Uniunii Europene, termenul limită pentru transpunerea directivei în legislația națională este de doi ani de la data intrării în vigoare, cu anumite excepții prevăzute expres în cuprinsul Directivei și pentru care se acordă termene diferite în vederea transpunerii. Directiva europeană va intra în vigoare în 20 de zile de la publicarea ei în Jurnalul Oficial al UE.