Av. Alina Popa, Head of Legal,

CITR Dragoș Ghiță, Practician în insolvență,

CITR 70% din cifra de afaceri la nivel național este generată de 32.027 de companii de impact (cu active totale de peste 1 mil. EUR). Dintre acestea, 42% sunt azi companii restructurabile sau aflate în insolvență iminentă, arată studiul companiilor de impact realizat de colegii noștri. Iar situația datoriilor companiilor pare că se înrăutățește chiar și pentru companiile care la începutul de 2022 erau într-o stare bună, finanțabile.

Într-un context economic marcat de incertitudini, companiile și antreprenorii trebuie să știe ce opțiuni au la dispoziție pentru a depăși zona de dificultate. În cele ce urmează vom trata, pe scurt, aceste soluții, care ajută companiile (de stat sau private) cu revitalizarea performanței financiare/operaționale sau cu restructurarea acestora. Pentru a înțelege  însă contextul, trebuie întâi să ne uităm la istoria recentă.

Plasa de siguranță

La nivelul anului 2018, datoriile cumulate ale companiilor în dificultate, ce nu erau într-o procedură de redresare1 se ridicau la 29.657 milioane lei. Mai  mult, în perioada 2016-2018, rata de încasare globală a creanțelor bugetare în procedurile de executare silită/insolvență/faliment se situa la nivelul de aproximativ 8%, arată nota de fundamentare a Ordonanței de urgență nr. 6/2019.

Pe fondul pandemiei, pentru evitarea colapsului financiar, statul a optat pentru strategia „plasei de siguranță” care a însemnat adoptarea unei serii de măsuri fiscale menite să protejeze companiile afectate. Acestea prevedeau scutiri, eșalonări (sau înlesnirea eșalonărilor deja existente), chiar și posibilitatea de amnistiere.

Astfel, în 2019 a intrat în vigoare OG 6/2019, care prevedea posibilitatea companiilor datornice la stat să își restructureze obligațiile bugetare, pentru a crea contextul evitării insolvenței și a beneficia de o șansă pentru restructurarea propriei afaceri.  La mijlocul lui 2022, au fost depuse 2.632 de notificări, urmate de 867 cereri de restructurare prin OG6, din care aprobate 720 cereri (83% grad de aprobare)2. Cuantumul obligațiilor bugetare ale contribuabililor care și-au manifestat intenția de a beneficia de restructurarea obligațiilor bugetare este în sumă de aproximativ 11 miliarde lei.

Ce se întâmplă dacă plasa de siguranță dispare?

Într-un comunicat recent, colegii noștri din CITR atrăgeau atenția că, la nivel global, pe fondul eliminării măsurilor de sprijin, numărul insolvențelor crește, iar companiile care ar putea să evite starea de insolvență prin accesarea unor proceduri preventive acționează mult prea târziu. Motivele pentru care companiile nu accesează proceduri de restructurare/prevenire a insolvenței pot fi multiple, pornind de la teama de eșec, lipsa cunoașterii acestor noi mecanisme sau chiar reziliența de care dau dovadă antreprenorii – se luptă să rămână în piață. Dar dacă această reziliență nu este dublată de măsuri de restructurare, șansele de a depăși zona de dificultate sunt foarte reduse.

Pe 31 ianuarie 2023 a expirat termenul de depunere a notificărilor intenției de restructurare a obligațiilor bugetare potrivit OG 6/2019. Antreprenorii care și-au manifestat intenția de restructurare urmează să depună solicitarea de restructurare până la 31 iulie 2023. Este încă incert dacă valabilitatea ordonanței va mai fi prelungită sau nu.

Vestea bună este că din iulie 2022, companiile au la dispoziție noi mecanisme care ajută să își restructureze business-ul pentru a preveni o intrare în insolvență, prin cele două proceduri adaptate realităților curente: acordul de restructurare și concordatul preventiv (noul). Cele două proceduri se regăsesc în Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, și pot fi utilizate atât pentru o restructurare operațională a afacerilor, cât și a datoriilor pe care compania le poate acumula, inclusiv a datoriilor bugetare.

Ce presupun aceste noi mecanisme?

Acordul de restructurare – compania, cu ajutorul unui practician care verifică și atestă starea de dificultate și natura acesteia, propune creditorilor săi un plan de restructurare cu măsuri adecvate de restructurare și modalitatea și cuantumul de achitare a creanțelor. Acest plan de restructurare este negociat cu creditorii, ajustat dacă este cazul, astfel încât să răspundă așteptărilor acestora. Apoi, judecătorul specializat (judecătorul sindic), verifică existența dificultății, legalitatea planului și a votului, precum și faptul că, prin implementarea măsurilor propuse, compania își va menține viabilitatea și confirmă planul. Compania urmează, cu sprijinul practicianului, să implementeze măsurile asumate și să facă plățile în termenul stabilit.  Acordul de restructurare nu are prevăzută o perioadă de redresare, compania urmând să adapteze măsurile de restructurare și sumele de plată la specificul dificultății pe care o tranzitează și la cel al activității sale, mai ales dacă e o afacere sezonieră sau întâmpină dificultăți în lanțuri de aprovizionare, de exemplu.

 Concordatul preventiv – tot cu sprijinul practicianului compania demonstrează starea de dificultate și cere judecătorului sindic deschiderea procedurii de concordat. În acest caz, dacă aceasta se află într-o stare mai avansată de dificultate, respectiv au început executări silite împotriva sa, ori știe că e în pericol de a fi executată silit, deschiderea procedurii suspendă aceste executări din momentul pronunțării hotărârii de către judecător, pe o durată de 4 luni. În acest interval, compania are timpul necesar pentru a redacta planul de restructurare cu măsuri adecvate pentru salvarea afacerii, să îl negocieze cu creditorii săi, să îl ajusteze în urma negocierilor, dacă este cazul, și să solicite judecătorului confirmarea planului. După ce judecătorul confirmă planul, compania începe implementarea măsurilor. Concordatul se poate întinde pe o perioadă de maxim 48 de luni, cu posibilitatea de a fi prelungită cu maxim încă 12 luni.

Separat de procedurile legislative consacrate, companiile pot apela la specialiștii în restructurare pentru conceperea și implementarea de mecanisme de restructurare care să răspundă nevoilor punctuale ale acestora. Aceste mecanisme de restructurare pot viza fie eficientizarea afacerii companiilor (restructurare operațională), fie restructurarea datoriilor (restructurarea financiară), fie o combinație a celor două mecanisme care să conducă către așa numitul „turnaround” al afacerii – o redresare sustenabilă pe termen lung a companiei.

Este important de menționat că în toate aceste mecanisme antreprenorul rămâne în controlul afacerii sale, practicianul urmând a-i fi sprijin atât în identificarea măsurilor cele mai adecvate de restructurare, cât și în negocierea cu creditorii săi. Împreună pot ajunge la cea mai bună soluție pentru business și pentru creditorii săi, astfel încât, la final, toate părțile să se afle într-o situație de win-win, iar afacerea să poată fi salvată.

De asemenea, experiența echipei noastre de peste 22 de ani de salvare a businessurilor românești ne-a demonstrat că un proiect de restructurare de succes are nevoie de implicarea activă și constructivă a tuturor – antreprenor, colaboratori, clienți, furnizori și mai ales finanțatori. În multe dintre proiectele noastre de succes soluțiile au fost implementate cu sprijinul instituțiilor bancare, motiv pentru care dialogul constant și deschiderea către noi soluții sunt foarte necesare.

Semnalele de alarmă

Pe  parcursul derulării activității de zi cu zi, încurajăm antreprenorii să fie atenți la semnale care ar putea indica starea de dificultate. Acestea pot fi dificultăți la plata datoriilor la scadență sau în recuperarea creanțelor – inclusiv proceduri de insolvență deschise împotriva partenerilor de afaceri, care îngreunează sau fac imposibilă recuperarea creanțelor, incapacitatea de a obține finanțări/refinanțări, de regulă la pachet cu înrăutățirea indicatorilor financiari, încetarea unui contract care are impact deosebit în cifra de afaceri/care genera o mare parte din cifra de afaceri, declin al volumului de vânzări, dependență de anumiți parteneri de afaceri, dificultăți de aprovizionare, reducere marje comerciale sau altele.

În concluzie, sunt cruciale eforturile de conștientizare a semnalelor de alarmă care duc la starea de dificultate, și respectiv a opțiunilor pe care mediul de afaceri le are la dispoziție prin noile mecanisme de restructurare – flexibilitate, negociere, asistență specializată, prevenție.

De asemenea, credem că o bună cunoaștere a contextului actual, a „stării generale” a economiei ne va ajuta să ne pregătim pentru perioadele dificile și să alegem opțiunea potrivită pentru depășirea impasului.

Colegii noștri de la Impetum Group au dat startul unei noi ediții a CONFIDEX, cel mai complex studiu despre încrederea managerilor români în economie în S1/2023. CONFIDEX este un brainstorming național, cu ajutorul căruia, de peste 3 ani, sunt măsurate percepțiile, îngrijorările și intențiile oamenilor de afaceri din România. Extrapolând apoi tendințele, CONFIDEX devine un instrument reper pentru luarea deciziilor în business, care are rolul de a ajuta antrenorii să navigheze mai bine aceste vremuri incerte. Completează chestionarul CONFIDEX S1/2023 aici și contribuie la o radiografie reală a pieței. 

 1 - Companii care nu se aflau în insolvență / reorganizare / faliment / dizolvare și, de asemenea, nu erau beneficiari ai unei eșalonări la plată conform Codului de Procedură Fiscală

2 - Nota de fundamentare a OUG 85/2022 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul fiscal și vamal, care, printre altele, a adus modificări mecanismului de restructurare al datoriilor bugetare conform OG 6/2019.
 

Articol publicat de Profit.ro