Mituri în insolvența - „Insolvența afectează economia mai degrabă prin faptul că pensionează antreprenori decât prin impactul financiar”

• Insolvența nu înseamnă prăbușirea unui business, ci oferă pârghii de redresare, permițând transformarea și continuitatea afacerilor

București, 28 august 2019 - CITR, liderul pieței de insolvență din România în ultimii 10 ani, apreciază că prejudecățile asociate insolvenței afectează salvarea și viabilizarea afacerilor aflate în dificultate și penalizează antreprenorii. Potrivit lui Vasile Godîncă-Herlea, CEO CITR, „întârzierea demarării insolvenței din cauza stigmatului social și retragerea din business a antreprenorilor descurajați de percepția eșecului afectează mai mult economia decat posibilele pierderi financiare. Insolvența reglează dinamica unei economii, pentru că este un mecanism care dă spațiu de manevră și oferă pârghii pentru redresare, permițând ca afacerile să fie restructurate, transformate și să continue să existe”.

În urma experienței de 20 de ani în domeniu, CITR a analizat cele mai frecvente prejudecăți și mituri cu privire la insolvență. Compania apreciază că înțelegerea corectă a insolvenței va permite atât creditorilor, cât și debitorilor să depășească barierele culturale și să identifice valoarea în orice business relevant aflat în dificultate.

1. Insolvența echivalează cu falimentul.

Statistic, datele din piață par să confirme această percepție – 5.59%[1] dintre companiile aflate în insolvență reușesc să se reorganizeze. Procentul de reorganizare este doar aparent mic, deoarece are o bază de raportare largă – în calcul sunt considerate toate companiile, indiferent de mărime, baza incluzând firmele mici, “adormite”, fără activitate sau cu activitate restrânsă, puțin semnificative pentru economie. CITR are o rată de peste 40% de proceduri în diverse stadii de reorganizare din întreg portofoliul de 1000 de proiecte. Acest procent se aplică organizațiilor de dimensiuni mari, care au o relevanță majoră în economie, fiind denumite companii de impact, cu active de peste 1 milion de euro, care suțin 65% din cifra de afaceri și 49% dintre angajații din economia românească.

1. Companiile în insolvență nu beneficiază de finanțare.

În mod evident, accesul la finanțare este greu accesibil pentru afacerile aflate în dificultate. Însă resursele financiare pot fi obținute de la caz la caz, în funcție de particularitățile fiecărei companii și de nevoile sale de finanțare. Acestea pot fi acordate pe bază de proiect, pentru finanțarea activității curente, pentru finanțarea activelor aflate în insolvență sau pentru transferul unei părți din business. Firmele din domeniul construcțiilor, de exemplu, pot obține o finanțare de tipul scrisorilor de garanție pentru participarea la licitații. Companii precum Straco, Galli Gallo, Astra Vagoane, de exemplu, au primit diverse forme de finanțare pe parcursul procesului de insolvență.  

1. Insolvența înseamnă finalul afacerii.

Teama părților, indiferent de motivații, este că businessul dispare de pe piață. Însă obiectivul insolvenței este în egală măsură stingerea creanțelor și viabilizarea afacerii. Declanșarea procedurii de insolvență oferă debitoarei instrumente și pârghii de redresare care în mod normal nu i-ar fi la îndemână într-o situație dificilă. Din practica CITR, în majoritatea cazurilor,  există opțiuni viabile, disponibile pentru a asigura continuitatea pe piață. În esență, vorbim despre transformare: afacerea își reduce ariile de activitate și se refocusează pe un segment mai profitabil sau continuă ca o nouă companie, după un transfer de active, contracte și echipe pe o nouă entitate. Branduri ca Flanco sau Diverta s-au reinventat în urma trecerii printr-o reorganizare și sunt azi mult mai dezvoltate. Cât timp există viabilitate în structura de activitate, afacerile aflate în insolvență se pot metamorfoza în alte business-uri care să continue să producă valoare și să se dezvolte mult mai sănătos. 

1. Insolvența este echivalentul fraudei.

Potrivit statisticilor Uniunii Europene[2], doar 4-6% dintre falimente sunt frauduloase la nivel european. În România, conform numărului de dosare active pe rolul instanţelor pentru atragerea răspunderii împotriva companiilor aflate în insolvenţă (atât falimente cât şi reorganizări), doar 3,4% sunt insolvențe cu potențiale nereguli (la nivel de 2018). Din experiența CITR, cele mai frecvente cauze ale insolvenței se regăsesc în deciziile de business, de strategie și de management: planuri de dezvoltare neviabile, echipă de management neperformantă, absența unei echipe de management și cultură organizațională de tipul “one man show”. Aceste cauze, suprapuse peste evenimente externe – modificări în funcționarea pieței, reglementări, crize, întreruperi în fluxurile clienților etc – accelerează declinul companiilor.

1. Insolvența este un eșec.

Potrivit studiilor CITR, 73% dintre antreprenorii intrați în insolvență spun că au devenit mai buni manageri ca urmare a experienței din perioada insolvenței. Stigmatul eșecului și suspiciunea fraudei reprezintă bariere culturale care îndepărtează antreprenorii din circuitul de afaceri. Valoarea de business a acestora pentru economie este în mod eronat direct relaționată de greșelile trecutului, ceea ce în cultura de business din alte state, unde un antreprenor reușește în afaceri după mai multe încercări,  nu se întâmplă.

“Antreprenorii care au trecut nemijlocit printr-un proces de insolvență și restructurare sunt mai conștienți de greșelile pe care trebuie să le evite, mai înțelepți și mai pregătiți să demareze noi afaceri. Încurajarea și recuperarea lor în ecosistemul de business ar putea contribui la creșterea calității afacerilor în România.” a adaugat Vasile Godîncă-Herlea.

1. Insolvența este un proces scump.

Atât pentru debitori, cât și pentru creditori. O insolvență de succes presupune restructurarea financiară, concomitent cu cea operațională a companiilor debitoare. Rolul administratorului judiciar este și să propună modalități de eficientizare operațională, identificând activități nerentabile și costuri care supraîndatorează. Astfel, onorariile percepute de administratorul judiciar sunt acoperite de sumele reduse în urma eficientizării, neîmpovărând cheltuielile companiei aflate în insolvență. În același timp, prin declașarea procedurii de insolvență și măsurile propuse de administratorul judiciar, și creditorii au șansa de a recupera un procent cât mai mare din datoriile acumulate de compania debitoare.

Componenta de “onorariu de succes” este obținută în urma realizării unui reper însemnat, relevant, precum obținerea unei finanțări sau vânzarea unui activ – activitate în care rolul administratorului judiciar este definitorie.

Contact de presă: Ana-Ilinca Macri, Corporate Communication Manager, ilinca.macri@citr.ro, https://www.citr.ro/, https://sales.citr.ro/

Despre CITR

CITR, liderul pieței de insolvență din România, a distribuit creditorilor peste 400 de milioane de euro în ultimii cinci ani. Cu o experiență de aproape 20 ani, societatea a fost fondată cu obiectivul însănătoșirii companiilor în dificultate și a reintegrării acestora în circuitul economic prin mecanisme inovatoare de reorganizare.

CITR este aproape de clienți prin cele zece birouri din toată țara, oferă soluții personalizate prin cei peste 150 de specialiști din echipele pluridisciplinare de caz și susține antreprenorii în dificultate cu expertiză complexă, dobândită în urma gestionării a 1000 de proiecte din toate domeniile de business. În plus, gestionează cea mai complexă platformă de vânzări în insolvență, sales.citr.ro.

CITR e parte a CITR Group, prim[i]ul grup de firme din România specializat în remedii personalizate pentru companiile aflate în impas economic.

[1] Sursa: analiză CITR pe baza datelor UNPIR și ONRC – finalul anului 2018

[2] https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/24f281f2-9b0a-44d0-8681-af8bd7657747

Pg. 53